Mai important decât orice aș putea să iți descriu despre un Parcurs Mă dezvăț este să faci tu experiența ieșitului din carcanul de condiționări care iți conduc viața. Pentru că în esență despre asta e vorba.
Experiența lui cum ar fi să te lași în pace și să nu te mai torturezi căutând să integrezi norme, injoncțiuni, modele care nu iți corespund. Cum ar fi să încetezi frenezia lui «mai bine, mai repede, mai mult», cum să ieși din tranșa devalorizării. Cum ar fi să realizezi că agitandu-te uiți esențialul.
Dacă te aștepți la un program detaliat al drumului pe care ți-l propun, ei bine, nu exista. Pentru că îl construim în timp ce mergem pe el, în funcție numai și numai de tine, de dificultățile tale și de aspirațiile tale.
Exista niste jaloane, da: să fii cel mai bun prieten al tău, să te privești cu bunavoință, să nu iți fie frică să fii vulnerabil, să fii cum și cine ești în inima ta, să accepți intemperiile, să lași ce-i de lăsat, să guști pacea interioară și înveți să trăiești inteligent.
Seninătatea și armonia, în toate planurile existenței, stau pe o fundație alcătuită din cunoașterea de sine și ocuparea locului care e al tău, numai al tău, în lumea acesta. Fundația solidă iți asigură rădăcini puternice, trunchi solid, astfel încât să nu mai fi purtat de emoții ci traversat de emoții. Stabil și suplu în același timp, centrat și binevoitor, comunicativ și blând.
Toată aventura începe cu o decizie fermă.
Ești gata să lași să se prabusesca tot ce crezi, ce-ți povestești, ce forțezi, ce ai închis în cutii cu etichete de toate culorile? Ești gata de ordine interioară? Ești gata să închizi ce e de închis, ești gata să nu mai lași în voia sorții arii importante din viața ta?
Nu e nevoie să te bați toată viața că să fii și să ai ceea ce iți dorești. Te poți echipa «doar» cu o cupă și o sabie. O cupă care se umple la sursă (tu), o cupă din al cărui preaplin dăruiești. O cupă în care și primești, după ce ai învățat să te deschizi la a primi! Și o sabie cu care să tranșezi ce e tranșat, afirmandu-te autentic, învățând să iți exprimi limitele.
Prezent și bine echipat, ești în picioare și începi să mergi; mergi pe drumul tău. Deși e al tău, e unul nou față de ceea ce ai cunoscut. Când auzi nou, auzi necunoscut și asta detestă o parte importantă din creierul tău. Dar mai există o parte de creier pe care știi acum să o ajuți, să nu se mai debranșeze. În noua postură, ai o singura grijă: să rămâi vigilent, prezent acolo unde este corpul tău. Așa înveți să nu mai creezi suferință. Este începutul unui drum spiritual autentic.
La început, părți din tine mai țin de bagajele din trecut. Le identificăm, le despovăram rând pe rând. Prin terapie. Blând. Eficient.
Echilibrul nu e o destinație care va fi cucerită pe vecie. Pentru că exteriorul se schimbă în permanență, să-ți menții echilibrul devine un act conștient, o alegere, moment după moment. Dar asta nu te mai sperie; ești la curent, faci ce e de făcut. Uneori avansezi, altă dată te opreșți, alta dată te dai într-o parte, altă dată un pas în spate. Fluid, natural.
Echilibrul real este capacitatea de a alege în fiecare moment. Echilibru nu înseamnă să nu fii atins, să fii detașat tot timpul. Neatins și detașat te-ar face inuman. Ca să rămâi în echilibru, uneori scoți cupa, alteori scoți sabia.
Imaginează-ți o pasăre care stă pe creangă; ea nu se teme că se va frânge creanga, ea se bazează pe propriile aripi. Aripile tale sunt vindecarea trecutului și o spiritualitate vie. Tu le articulezi, prin felul în care gândești, prin ascultarea nevoilor tale (al căror mesager sunt emoțiile tale) și cu energia aspirațiilor tale. Acestea modifică acțiunile tale. Când faci altfel, obții altceva! Nebunia e să faci aceleași lucruri și să te aștepți la rezultate diferite.
Cu siguranță că cel mai bun moment să fi plantat un copac era acum 10, 20, 30…de ani. Dacă nu s-a întâmplat așa, poți să îl plantezi acum!
Te invit să citești în ordine secțiunile următoare, să mă cunoști mai bine și să apreciezi dacă rezonăm.
Detalii despre abordarea mea și ce instrumente folosesc.
“În această lume care se usucă, dacă vrem să nu murim de sete, va trebui să devenim Sursă.” (Christiane Singer)
Un parcurs Mă dezvăț te ajută să contactezi Sursa ta! E chiar atât de simplu de descris!
Din toate părțile auzi că «resursele sunt în tine». Eu am îndrăzneala să susțin că te și conduc la ele.
Aici gasesti prezenarea parcursului.
Ședințe la cerere: